În anul 1901, scafandrii care explorau epava unei corăbii antice lângă insula Antikythera au descoperit fragmentele putrezite ale unei cutii verzi de bronz, aparent fără valoare. Dar ceea ce părea o simplă piesă de corodare marină s-a dovedit, după ani de studiu, a fi cea mai complexă mașinărie cunoscută din Antichitate.

Mecanismul din Antikythera, datat în jurul anului 100 î.Hr., este format din zeci de roți dințate perfect calibrate, din bronz, cu inscripții grecești și cadrane mobile. După reconstituiri digitale, s-a descoperit că dispozitivul putea calcula pozițiile soarelui, lunii și planetelor, anticipa eclipse, urmări ciclurile olimpice și chiar indica fazele lunii cu o precizie uimitoare.

Cu alte cuvinte: era un computer astronomic analog. Și încă unul de o complexitate care nu a mai fost egalată decât peste 1.500 de ani.

Misterul nu constă doar în ceea ce face, ci și în cum a fost creat. Cunoștințele necesare pentru a construi un astfel de dispozitiv presupun inginerie fină, matematică avansată, metalurgie de precizie – lucruri care, oficial, nu existau la acea vreme.

Cine l-a creat? Unii cred că urmașii lui Arhimede. Alții că aparținea unei școli de gândire pierdute din lumea elenistică. Sau poate că este singurul supraviețuitor al unei epoci aurii de știință care a fost uitată odată cu declinul lumii antice.

Mecanismul din Antikythera nu e doar un ceas antic. Se spune că... reprezintă, în fapt, o fereastră deschisă către un trecut în care oamenii înțelegeau cerul... poate chiar mai bine decât o facem azi.