Astăzi, 5 ianuarie, maestrul Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc și.... nu numai, împlinește 78 de ani. Venerabil realizator de emisiuni de radio şi televiziune, compozitor, muzicolog şi profesor, pianist, aranjor si compozitor de teme de jazz, Moșu’, așa cum este cunoscut în lumea muzicală, și-a legat numele de aproape toate festivalurile și concertele de jazz din România de la sfârșitul anilor ‘70 până în prezent.

Deși destinul său l-ar fi îndreptat către o carieră de inginer electronist, sau către o carieră de simfonist, Florian Lungu a ales un drum ce a însemnat peste 7000 de emisiuni de radio și televiziune, dar și sute, mii de articole de specialitate dedicate Jazz-ului.

Un spirit enciclopedic, jovial, un om de cultură în cel mai profund sens.

cunoscut ca realizator de emisiuni de radio şi de televiziune, compozitor, muzicolog şi profesor, prezentator de concerte şi festivaluri, promotor al jazzului în România.

A urmat studiile muzicale la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (actuala Universitate Naţională de Muzică) din Bucureşti, între anii 1960-1966, cu profesorii Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Dan Constantinescu şi Tiberiu Olah (compoziţie), Au‑ rel Stroe (orchestraţie), Emilia Comişel (folclor), Adriana Sachelarie (istoria muzicii). După absolvirea – cu examen de stat – a Conservatorului în 1966 şi satisfacerea serviciului militar cu termen redus, a funcţionat ca profesor la Liceul de Muzică din Giurgiu (1966-1967), apoi ca redactor la 130 secţia Creaţie – Repertoriu (1967-1970), respectiv realizator de emisiuni la secţia de Muzică Uşoară şi Jazz (din 1970 până în 2008, apoi ca pensionar colaborator până în prezent), la Societatea Română de Radiodifuziune din Bucureşti. În paralel, a fost profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Capitală (1990-1996, revenind din 2005), la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1997-2000), lector de Istoria jazzului la Facultatea de Muzică „Richard Oschanitzky” a Universităţii Tibiscus din Timişoara (2005-2011).

Prezentator al majorităţii festivalurilor (Sibiu, Braşov, Costineşti, Cluj, Iaşi, Craiova, Satu Mare, Galaţi, Timişoara, Gărâna, Arad, Lugoj, Jimbolia, Victoria, Piatra Neamţ, Tulcea, Bucureşti) şi al concertelor de jazz ori de blues din Capitală şi alte centre culturale ale ţării (din 1977 până în prezent), a susţinut comunicări ştiinţifice, referate, conferinţe, expuneri ilustrate audio-video în cluburi de jazz, a realizat peste 9000 de emisiuni radiofonice de jazz, dar şi câteva de muzică pop, electronică, rock, muzică simfonică şi corală etc. Dintre ciclurile de emisiuni radiofonice, s-au impus prin ani cele intitulate Ciclul Jazz românesc, Jazz Portret, Jazz Lexicon, Jazz Club, Stereo Jazz, Jazz şi Swing, Jazz Forum, Jazz în festival, Tehnică şi sunet – Ora de jazz, Nocturn Jazz, Discografia marilor interpreţi de jazz, Noapte de jazz, Interpreţi români de jazz, Jazz pe... româneşte, Album de colecţie, Pur şi simplu... jazz!, Tableta de jazz, rubrica „Aur în fonoteca jazz”, Fascinaţia sunetului, Estrada Duminicală, iar la TVR, ciclurile de emisiuni Jazz Alive, Jazz Fan (în colaborare cu Mike Godoroja), Panoramic Jazz, Estival Jazz, Marele Jazz, apoi, între 2004 şi 2006, emisiunile Jazz 131 Restitutio, difuzate săptămânal pe TVR Cultural. Din 2 aprilie 2009 a revenit pe micul ecran împre‑ ună cu Mike Godoroja, ambii semnând emisiunile săptămânale Unora le place, difuzate pe TVR 1, apoi pe TVR 2, iar din 2014, emisiunile Noapte Indigo pe TVR 2. Tot el a răspuns şi răspunde de înregistrările speciale de jazz efectuate de diverşi muzicieni în studiourile Radiodifuziunii, ca şi de înregistrările live preluate din desfăşurarea diferitelor manifestări de gen. Din aprilie 2009, a realizat săptămânal, cu Mike Godoroja, serialul de concerte Blue Monday la Clubul Hard Rock Café din Bucureşti. Din 2013 răspunde de – şi prezintă – programele muzicale de la Clubul La Cave de Bucharest.

Uriașa sa activitate cuprinde peste 4000 de articole publicate,zcei, sute de evenimneteprezentate sau cărora le-a dedicat cronici de certă valoare, precum și… lecții dăruite oricând, chiar și dintr-un cuvânt sau o frază, dovedinddefiece dată erudiție, documentare, bun simț și o incomensurabilă dragoste față de jazz, față de muzică în general.

Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, a scris muzică simfonică; de cameră; muzică uşoară – melodiile „Antract” (piesă instrumentală) (1962); „Bossa nova” (piesă instrumentală) (1964); „S-a înserat” (versuri de Cecilia Silvestri) (1969); „Fata şi mingea” (versuri de Cecilia Silvestri) (1970); „Când te-am întâlnit” (piesă instrumentală) (1971); „Cinematograful de altădată” (versuri de Gheorghe Astaloş) (1971); „Ne-am regăsit” (versuri de Constantin Săbăreanu) (1972); „Sărbătoarea soarelui” (versuri de Cecilia Silvestri) (1972); „Fabula” (versuri de Cecilia Silvestri) (1973); muzică de jazz – piesele „Linii şi punc‑ te” (1962); „Trifoiul cu cinci foi” (1973); „Cercuri” (1974); „Dansul obcinelor” (1976); „Festi-DixieJazz” (1976) etc.

Încă de la început, un apropiat, un prieten… fidel al Clubului și Festivalului de jazz de la Ploiești, un… „frate de cruce” al mișcării jazz-istice care a făcut pionierat în Patria „aurului negru”. Florian Lungu, un om plin de jazz, pentru binele nostru, al tuturor…

Azi, cu ocazia aniversării, îi dorim LA MULȚI, MULȚI ANI FERICIȚI, CU SĂNĂTARE ȘI MUZICĂ!

 sursa foto: Ploiești Jazz Festival